Gelificanți și Emulsifianți - Ingredintele folosite pentru autoproducerea cosmeticelor în casă

Continuăm lista cu ingredientele/materiile prime folosite pentru produce cosmetice handmade în casă:

Gelificanții - cel mai cunoscut și utilizat gelificant e guma xanthan,e o pulbere de culoarea fildeșului, se folosește pentru a obține gelurilor de față sau corp și pentru stabilizarea emulsiilor. Cel mai eficient mod de a obține gelul e dispersia gumei xanthan în glicerina ( se amestecă bine guma cu glicerina, se adaugă puțin câte puțin apa până la formarea gelului), dar se poate amesteca și în apa caldă, doar că hidratarea durează mai mult. procentajul de uz e de 0,2-0,5 %  ca stabilizator pentru creme sau 0,5- 2% în geluri. Guma de acacia se folosește mai ales în produsele de machiaj ca mascara sau tuș de pleoape în procentaj de până la 25%, dar se poate folosi și ca stabilizator a emulsiilor, în procent de 1-3%. Guma guar se folosește la formarea gelurilor de față și de corp, a gelurilor peeling, a pastelor de dinți, sau în produsele de machiaj în combinație cu guma de acacia. Procentajul de uz e de 1-5% (1% geluri lejere - 5% geluri ferme). Se folosește la cald sau la rece. Guma caragenina se obțin geluri ”lucioase”, se folosește pentru gelurile de duș, geluri de păr, mai puțin pentru geluri de față. Se amestecă la cald cu apa, în procent de 1-3%. Hidroxietilceluloza se folosește pentru obținerea gelurilor de față, a deodorantelor roll-on, ca și stabilizator în creme nu e recomandată deoarece formează un film la suprafața pielii care accentuează liniile de expresie. Procentul de uz e de 1-3%. Carbomer , e un polimer sintetic, dar nu are proprietăți filmante la nivelul pielii. Îmbunătățește aspectul cremelor și ajută la întinderea mai ușoară a lor. Se folosește în procente de 0,3 - 0,5 %, se obține un gel transparent și ferm. În creme se folosește în combinație cu guma xanthan: 0,3 de carbomer și 0,2 xanthan. Se folosește la rece, se presară pulberea peste apă, se așteaptă să se hidrateze și se tamponează cu 3-4 picături de soluție de sodă caustică, se formează imediat un gel dens. Cel mai versatil polimer din gama carbomerilor e Carbopol ultrez 21. Gelurile obținute sunt stabile în intervalul de pH 5,5-6,5,dar nu rezistă la schimbările de pH, la săruri de orice tip.
Emulsifianții - există emulsifianți la cald și la rece. Emulsifianții sunt substanțe cu rol dublu, hidrofil și lipofil, care au proprietatea de a reduce tensiunea interfacială dintre două substanșe nemiscibile și de a forma un film interfacial stabil. Fiecare emulsie e caracterizată de un raport dintre grupurile hidrofile ( care se leagă de apă) și lipofile ( care se leagă de ulei), acesta putând fi mai hidrofil sau lipofil. Această valoare se cheamă HLB
 ( hydrophylic-lipophylic balance) și poate varia de la 0 la 20.
HLB de la 0 la 3 - nu se disperd în apă, sunt prezenți prea puține grupuri hidrofile, e considerat un factor de consistență lipofilă;
HLB de la 3 la 6 - se disperd puțin în apă, emulsifiantul e lipofil și se utilizează pentru a face emulsii A/O (water in oli, apă în ulei);
HLB de la 6 la 8 - se disperd în apă amestecând cu forță, emulsifiantul are proprietăți medii;
HLB de la 8 la 10 - se formează o dispersie stabilă, emulsifiantul are proprietăți medii;
HLB de la 10 la 13 - emulsia devine O/A ( oil in water, ulei în apă );
HLB de la 13 la 20 - emulsionantul O/A e și solubilizant sau surfactant.
Se obțin emulsii stabile A/O cu HLB între 2 și 6, emulsii stabile O/A cu HLB între 8 și 16.
 Emulsifianții la cald se prezintă sub formă solidă, în perle, pulbere sau fulgi, iar emulsifianții la rece sunt sub formă lichidă. Pentru a își îndeplini funcția emulsifiantă, emulsifianții la cald se încălzesc la aproximativ 70 grade , se amestecă cu apa, încălzită și ea la temperatura de 70-80 grade celsius. Dacă se încearcă această operațiune la rece, se poate observa că apa și uleiul nu se amestecă. Formulele care necesită emulsifianți la cald se compun din trei fase: faza A (apa cu gelificant), faza B ( emulsifianții și uleiuri, unturi și ceara ) și faza C ( toate ingredientele care își pierd proprietățile când sunt încălzite). Faza A și faza B se încălzesc, separat, și apoi când ajung la temperatura de 70 grade se amestecă până la emulsifiere ( cu mixerul vertical sunt deajuns 10-15 secunde, sau până când amestecul devine alb,cu aspectul unei creme).Din emulsifianții la cald cei mai cunoscuți sunt : Olivem 1000 (Cetearyl olivate, Sorbitan olivate) se folosește în procent de 5-10%, Metilglucosio sesquistearato - se folosește 3-5 %. Cetearyl Glucoside se folosește în procent de până la 1,5 %, Gliceryl Monostearato SE se folosește în procentaj de 1-10%, Poliglicerile 3 Metilglucosio distearato procent de uz de 3-5%. Co-emulsifianții ajută la stabilitatea emulsiilor, se folosesc în procent de 1-2% împreună cu emulsifiantul principal. Cei mai folosiți sunt Cetyl alcohol, Glyceryl stearate, Cetearyl alcohol. Emulsifianții la rece sunt mai puțini, dintre cei mai cunoscuți sunt poliglicerilii (PGE 3-caprato, PGE 4-caprato, PGE 10-laurato, PGE 3-oleato), uleiul de ricin hidrogenat, gelisucre, alfa bio. Emulsia la rece se face astfel : se amestecă uleiurile cu emulsifiantul ales, după care se încorporează apa și celelate ingrediente alese pentru crema noastră.
Lista cu HLB emulsifianților:

HLB