Cum să înlocuim ingredientele cosmetice?

   Ideea acestui post mi-a venit în urma unui comentariu în care o cititoare mă întreba cu ce poate înlocui un emulsionant. Cred că răspunsul meu a fost clar pentru dumneai, astfel că am decis să fac un articol cu şi despre substituţiile posibile sau improbabile ale ingredientelor cosmetice.
  
   Acizii : acizii folosiţi pentru scăderea sau reglarea pH-ului pot fi înlocuiţi între ei, este îndeajuns să verificăm rezultatul final cu ajutorul testerelor. Acizii cu funcţie cosmetică ( acidul glicolic, acidul salicilic s.a.) se pot înlocui doar dacă funcţia cosmetică este asemănatoare, şi ca de obicei fiecare acid are procentul lui de uz.
    Activele cosmetice : aici trebuie văzute proprietăţile fiecărui activ în parte şi dacă găsim unul similar poate fi folosit în locul celui pe care nu îl avem, mereu ţinând cont de procentul de uz. Dacă nu avem un alt activ similar se poate anche omite din reţeta noastră cosmetică.
     Adensanţii : pot fi înlocuiţi doar cu alţi adensanţi care să exercite aceeaşi funcţie cosmetică, nu cu alte substanţe care au altă altă întrebuinţare. Procentul de uz este cel al adensantului care se foloseşte, nu cel pe care trebuie să îl înlocuim într-o reţetă cosmetică. De exemplu dacă o reţetă prevede carbomer la 0,3%  şi vrem să îl înlocuim cu guma xantan, aceasta se foloseşte în procent de 0,5 %, adică procentul maximal de uz într-o reţetă cosmetică.  
    Ceara : tipurile de ceară au puncte de topire diverse. Pentru înlocui o ceara cu alta trebuie să comparăm temperatura de topire a cerei pe care vrem să o înlocuim cu cea care vrem să o utilizăm, iar dacă au acelaşi punct de topire ( sau apropiat) se poate folosi. Dacă diferenţa este mare se poate mări sau micşora cantitatea de ceară, de ex. dacă punctul de topire e mai ridicat decât al cerei originale se micşorează cantitatea, invers dacă punctul de topire este mai mic.
   Conservanţii : avem conservanţi uleioşi sau conservanţi solubili în apă (lichide). Pentru a conserva creme, balsamuri, geluri de duş, şampoane sau alte produse asemănătoare putem folosi fie un conservant uleios, fie unul solubil în lichide, deoarece în creme sau produse de curăţare amândoua tipurile se solubilizează bine. În cazul tonicului sau a gelului de faţă unde nu există un factor emulsionant sau solubilizant conservanţii uleioşi ar pluti la suprafaţă, în acest mod nu exercită funcţia de a conserva produsul cosmetic. În cazul substituţiilor conservanţii trebuie folosiţi în procentul lor de uz, nu al conservantului care ne lipseşte. De ex. daca într-o reţetă trebuie să punem 0,6 de Cosgard, dar noi vrem să îl inlocuim cu un alt tip, acesta din urmă se pune la procentul lui de uz.
    Emulsifianţii : aici substituţiile sunt varii şi uşor de făcut, se pot folosi emulsifianţii pe care îi avem, doar să fim atenţi la procentul de uz al fiecăruia.
   Tensioactivi/surfactanţi : şi aici se pot folosi tensioactivi  cu proprietăţi asemănătoare, ţinând cont de procentul de uz. Tensioactivii primari pot fi înlocuiţi între ei, la fel şi glucozidele sau betainele, rezultatul final fiind acelaşi.
    Uleiurile şi unturile vegetale : se pot înlocui cu uşurinţă între ele, este îndeajuns să ne vedem dacă e un ulei lejer, mediu sau dens, la fel şi cu unturile vegetale. Substituţiile se fac cu uleiuri asemănătoare între ele, în funcţie de greutatea specifică a acestora. A se vedea tabelul cu tipurile de ulei şi proprietăţile lor aici şi aici
 
 
    Sursa aici