Ideea acestui post mi-a venit în urma unui comentariu în care o cititoare mă întreba cu ce poate înlocui un emulsionant. Cred că răspunsul meu a fost clar pentru dumneai, astfel că am decis să fac un articol cu şi despre substituţiile posibile sau improbabile ale ingredientelor cosmetice.
Acizii : acizii folosiţi pentru scăderea sau reglarea pH-ului pot
fi înlocuiţi între ei, este îndeajuns să verificăm rezultatul final cu
ajutorul testerelor. Acizii cu funcţie cosmetică ( acidul glicolic,
acidul salicilic s.a.) se pot înlocui doar dacă funcţia cosmetică este
asemănatoare, şi ca de obicei fiecare acid are procentul lui de uz.
Activele cosmetice : aici trebuie văzute proprietăţile fiecărui
activ în parte şi dacă găsim unul similar poate fi folosit în locul
celui pe care nu îl avem, mereu ţinând cont de procentul de uz. Dacă nu
avem un alt activ similar se poate anche omite din reţeta noastră
cosmetică.
Adensanţii : pot fi înlocuiţi doar cu alţi adensanţi care să
exercite aceeaşi funcţie cosmetică, nu cu alte substanţe care au altă
altă întrebuinţare. Procentul de uz este cel al adensantului care se
foloseşte, nu cel pe care trebuie să îl înlocuim într-o reţetă
cosmetică. De exemplu dacă o reţetă prevede carbomer la 0,3% şi vrem să
îl înlocuim cu guma xantan, aceasta se foloseşte în procent de 0,5 %,
adică procentul maximal de uz într-o reţetă cosmetică.
Ceara : tipurile de ceară au puncte de topire diverse. Pentru
înlocui o ceara cu alta trebuie să comparăm temperatura de topire a
cerei pe care vrem să o înlocuim cu cea care vrem să o utilizăm, iar
dacă au acelaşi punct de topire ( sau apropiat) se poate folosi. Dacă
diferenţa este mare se poate mări sau micşora cantitatea de ceară, de
ex. dacă punctul de topire e mai ridicat decât al cerei originale se
micşorează cantitatea, invers dacă punctul de topire este mai mic.
Conservanţii : avem conservanţi uleioşi sau conservanţi solubili în apă (lichide). Pentru a conserva creme, balsamuri, geluri de duş, şampoane sau alte produse asemănătoare putem folosi fie un conservant uleios, fie unul solubil în lichide, deoarece în creme sau produse de curăţare amândoua tipurile se solubilizează bine. În cazul tonicului sau a gelului de faţă unde nu există un factor emulsionant sau solubilizant conservanţii uleioşi ar pluti la suprafaţă, în acest mod nu exercită funcţia de a conserva produsul cosmetic. În cazul substituţiilor conservanţii trebuie folosiţi în procentul lor de uz, nu al conservantului care ne lipseşte. De ex. daca într-o reţetă trebuie să punem 0,6 de Cosgard, dar noi vrem să îl inlocuim cu un alt tip, acesta din urmă se pune la procentul lui de uz.
Emulsifianţii : aici substituţiile sunt varii şi uşor de
făcut, se pot folosi emulsifianţii pe care îi avem, doar să fim atenţi
la procentul de uz al fiecăruia.
Tensioactivi/surfactanţi :
şi aici se pot folosi tensioactivi cu proprietăţi asemănătoare, ţinând
cont de procentul de uz. Tensioactivii primari pot fi înlocuiţi între
ei, la fel şi glucozidele sau betainele, rezultatul final fiind acelaşi.
Uleiurile şi unturile vegetale : se pot înlocui cu uşurinţă între ele, este îndeajuns să ne vedem dacă e un ulei lejer, mediu sau dens, la fel şi cu unturile vegetale. Substituţiile se fac cu uleiuri asemănătoare între ele, în funcţie de greutatea specifică a acestora. A se vedea tabelul cu tipurile de ulei şi proprietăţile lor aici şi aici
Sursa aici
joi, 20 octombrie 2016
luni, 29 februarie 2016
Cum să formulăm reţeta unei creme homemade!
Pentru a formula o cremă trebuie să avem câteva noţiuni despre uleiurile folosite, tipul de ten pentru care formulăm reţeta, gradul de hidratare el cremei.Dacă vrem să punem uleiuri la întâmplare nu o sa avem efectul dorit de la crema noastră.
În primul rând trebuie să alegem procentul de ulei :
- cremă de faţă :3-5% -creme foarte lejere, practic oil-free;
5-8% -creme lejere, adapte pentru tenul gras;
9-12%- creme medii, adapte pentru tenul normal înspre uscat;
12-15%-creme bogate, pentru ten uscat sau foarte uscat.
-creme de corp : 10-15% -creme lejere;
15-20%-creme medii;
20-25%- creme bogate, emoliente.
În fiecare cremă trebuie să avem câte un reprezentant din fiecare categorie de uleiuri, de la cel mai uşor la cel mai greu (uleiuri impalpabile ca esterii şi uleiuri greoie ca vitamina e uleioasă sau ulei de ricin). Se ţine cont şi de cerele emulgatoare pe care eventual le adăugăm : cetyl palmitat, alcool cetilic.
Pentru a face o cremă lejeră nu trebuie să punem doar uleiuri lejere, ci trebuie să distribuim în procentul de ulei al cremei un ulei foarte lejer (esteri), unul lejer (ulei de jojoba), unul mediu (macadamia), unul greu ( roza moscheta) sau un unt ( shea).
Aceeaşi regulă funcţionează pentru toate cremele pe care vrem să la facem. Dacă vrem să punem multe uleiuri lejere, se usucă rapid, dar după câteva ore tinde să returneze la suprefaţă, lăsând un efect gras, contrar efectului dorit.
Pentru a vedea densitatea uleiurilor se poate consulta tabelul aici.
Mulţi cred că dacă adăugăm multe unturi cremei noastre aceasta este mai hidratantă, dar secretul este formularea unei cremei cu uleiuri lichide şi emulgatori ceroşi. Folosirea unturilor într-o cremă o face uşor de întins pe piele, îi dă un efect uscat, dar nu hidratează dacă nu are un procent ridicat de uleiuri.
Folosirea multor emulgatori ceroşi obţine o cremă cu efect uscat pe piele.
Pentru a se obţine o cremă uşoară se foloseşte un procent mai mare de uleiuri uşoare, acelaşi procediment pentru obţinerea unei creme medii trebuie folost un procent mai mare de uleiuri medii, la fe pentru cremele grase, nutriente. Pentru un echilibru perfect al unei creme trebuie să avem câte un reprezentant al fiecărui tip de ulei cu densitate diferită.
În afară de uleiuri şi unturi trebuie să ţinem cont şi de gelificanţi şi procentul de glicerină folosit. Guma de xanthan îi conferă un efect mătăsos cremei, în contrar de carbomer, care face pielea să se usuce mai repede. Procentul de uz e între 0.2-0,5%. Glicerina nu trebuie să depăşească 5%, altfel crema pare mai grasă decât este din cauza efectului glicerinei: nu îi permite cremei a se obsorbi rapid în piele.
Cum am scris şi în postarile anterioare, cremele se formulează în 100%, trebuie ţinut cont de procentul de folosire a gelificenţilor, a emulgatorilor, a substanţelor funcţionale, conservanţilor.
sursa : aici
În primul rând trebuie să alegem procentul de ulei :
- cremă de faţă :3-5% -creme foarte lejere, practic oil-free;
5-8% -creme lejere, adapte pentru tenul gras;
9-12%- creme medii, adapte pentru tenul normal înspre uscat;
12-15%-creme bogate, pentru ten uscat sau foarte uscat.
-creme de corp : 10-15% -creme lejere;
15-20%-creme medii;
20-25%- creme bogate, emoliente.
În fiecare cremă trebuie să avem câte un reprezentant din fiecare categorie de uleiuri, de la cel mai uşor la cel mai greu (uleiuri impalpabile ca esterii şi uleiuri greoie ca vitamina e uleioasă sau ulei de ricin). Se ţine cont şi de cerele emulgatoare pe care eventual le adăugăm : cetyl palmitat, alcool cetilic.
Pentru a face o cremă lejeră nu trebuie să punem doar uleiuri lejere, ci trebuie să distribuim în procentul de ulei al cremei un ulei foarte lejer (esteri), unul lejer (ulei de jojoba), unul mediu (macadamia), unul greu ( roza moscheta) sau un unt ( shea).
Aceeaşi regulă funcţionează pentru toate cremele pe care vrem să la facem. Dacă vrem să punem multe uleiuri lejere, se usucă rapid, dar după câteva ore tinde să returneze la suprefaţă, lăsând un efect gras, contrar efectului dorit.
Pentru a vedea densitatea uleiurilor se poate consulta tabelul aici.
Mulţi cred că dacă adăugăm multe unturi cremei noastre aceasta este mai hidratantă, dar secretul este formularea unei cremei cu uleiuri lichide şi emulgatori ceroşi. Folosirea unturilor într-o cremă o face uşor de întins pe piele, îi dă un efect uscat, dar nu hidratează dacă nu are un procent ridicat de uleiuri.
Folosirea multor emulgatori ceroşi obţine o cremă cu efect uscat pe piele.
Pentru a se obţine o cremă uşoară se foloseşte un procent mai mare de uleiuri uşoare, acelaşi procediment pentru obţinerea unei creme medii trebuie folost un procent mai mare de uleiuri medii, la fe pentru cremele grase, nutriente. Pentru un echilibru perfect al unei creme trebuie să avem câte un reprezentant al fiecărui tip de ulei cu densitate diferită.
În afară de uleiuri şi unturi trebuie să ţinem cont şi de gelificanţi şi procentul de glicerină folosit. Guma de xanthan îi conferă un efect mătăsos cremei, în contrar de carbomer, care face pielea să se usuce mai repede. Procentul de uz e între 0.2-0,5%. Glicerina nu trebuie să depăşească 5%, altfel crema pare mai grasă decât este din cauza efectului glicerinei: nu îi permite cremei a se obsorbi rapid în piele.
Cum am scris şi în postarile anterioare, cremele se formulează în 100%, trebuie ţinut cont de procentul de folosire a gelificenţilor, a emulgatorilor, a substanţelor funcţionale, conservanţilor.
sursa : aici
Abonați-vă la:
Postări (Atom)